Gustul copilariei...

Ile flotttante

Este o cremǎ desert , a bunicilor noastre ca şi crema cu zahǎr ars dar mai complicatǎ decat aceasta.

Intr-adevar face parta din memoria gusturilor din copilarie asa cum zice Segolene

din:Boire et manger , quelle histoire” (bem si mancam , ce istorie?, în traducere cuvânt cu cuvânt)

Ingrediente şi preparare

--100gr zahar tos & 100gr.migdalele curaţite se caramelizeazǎ

pe foc, se rǎstoarnǎ pe o farfurie de marmurǎ sau faianţǎ udatǎ cu apǎ rece. Dupǎ ce

se rǎcoresc se mǎrunţesc cu sucitorul de lemn sau ciocan

--- 100gr zahar se caramelizeazǎ pentru a îmbraca forma ca şi la Crema de zahar ars.

Blat

--8albuşuri

--250 gr . zahar

--1 lingura feculǎ(Gustin)sau fǎinǎ foarte finǎ.

Albuşurile se bat spumǎ tare cu zahǎrul, pânǎ nu mai cade de pe lingurǎ. Se adaugǎ fecula şi apoi se toarna cu lingura compozitia care se presara cu migdalele caramelizate, având grijǎ ca acestea sǎ nu ajungǎ pe pereţii formei( în acest caz se lipesc de pereţii si este greu de scos prǎjitura din formǎ).

Se prepara un bain-Marie adicǎ o tava mai mare în care sa intre tava cu preparatul, plinǎ cu apa fierbinte. Aceasta împreuna cu tava cu apǎ se pune în cuptorul fierbinte. Astfel se coace prǎjitura 45min. urmǎrind ca apa din tava mare sǎ nu clocoteascǎ.

Se lasǎ sǎ se rǎcoreasn vasul cu apǎ de preferinţǎ nemişcat pânǎ a doua zi.

Apoi se trece cu un cuţit pe lânga marginea tǎvii şi se rǎstoarnǎ pe un platou.

În jur se toarnǎ urmǎtorul :

Sos

--250 gr. Lapte,

--100 gr zahar tos

---3 galbenuşuri

--1 linguriţǎ feculǎ(Gustin)

---2 linguri cafea concentratǎ

Se fierbe zahǎrul cu jumǎtate baton de vanilie şi zahǎrul. Deoparte se freaca gǎlbenuşele cu linguriţa de feculǎ Se toarnǎ peste amestec cafeaua şi câteva linguri lapte cald amestecând mereu. Se pune crema în laptele fierbinte lasând sǎ fiarba in continuare pânǎ se îngroaşe ca o smântânǎ şi se ţine de lingurǎ. Dupǎ ce s-a rǎcit se toarnǎ în jurul prǎjiturii.

În ultima vreme am vǎzut cǎ prin denumirea de Ile flotttante , în reviste dar şi în meniurile gazdelor prietene din Franţa , se înţelege un lapte de pasǎre cu bulgǎri de albus batut cu zahǎr , fiert în lapte ( boules de neige) .Deasupra se pune zahar caramel fâşii.

Cunosc un orǎşel in care la o sǎrbǎtoare popularǎ sa fǎcut una foarte mare de pus în Cartea recordurilor

Acasa la Ileana: Aflatoxine

Acasa la Ileana: Aflatoxine

Subiectul este cam trist, dar trebuie sa vedem ce se poate face?
Teoretic, noi ca indivizi ,nimic. Suntem doar consumatori , depindem de ceea ce ni se da.
Totusi ne putem apara alegand alimente Bio, neprelucrate, pregatind acasa dupa retete din alt veac difetite preparate.

"....este putin posibil. In ceea ce priveste sindromul balcanic, noi stiam de aceste lucruri doar din cercetarile facute in Occident. Aflatoxina ataca in special ficatul si rinichii", Gheorghe Mencinicopschi.

De cele mai multe ori nici macar aceasta cerinta de etichetare nu este respectata la noi.

Aflatoxine

Un studiu aparut acum 2 ani intr-un ziar cotidian ne luat prea mult in seama la vremea respectiva ma face sa cred ca acesta este raspunsul la diferitele cazuri de cancer , ce au aparut in ultimul timp printre cunostiintele mele

Un studiu despre securitatea alimentara, dat publicitatii in Franta, spune ca jumatate din produsele alimentare din Romania sunt infectate cu substante cancerigene de tip "aflatoxina" * Aceasta nu poate fi distrusa prin fierbere sau prin metabolism * Fenomenul infectarii alimentelor cu aflatoxine in tarile din sud-estul Europei este cunoscut de specialistii occidentali de peste 15 ani si este denumit "sindromul balcanic" * Aportul de E-uri poate face ca un salam sa contina doar 5% carne * A aparut si siropul mutant

In anul 2004, in Romania exploda un scandal legat de importarea unui lot de boia de ardei (paprika) din Ungaria, infectat cu aflatoxina. Produsul a fost retras imediat de pe piata, dar nimeni nu a fost sanctionat. Aflatoxina este o substanta cancerigena produsa de ciuperci microscopice care infecteaza alimentele depozitate in conditii precare. Cel mai des este intalnita in cafea, arahide, porumb, alune si condimente. Microorganismele mai sus mentionate produc mai multe tipuri de toxine, din care cele mai periculoase sunt aflatoxinele, acestea fiind la randul lor de mai multe tipuri. Scandalul parea sa se fi ivit din neant, pana la acea data in Romania nu se auzise nimic despre ciupercile cu pricina. Despre ce e vorba?

Povestea a inceput in 1960, cand in Anglia au murit in cateva luni 2000 de curcani. Fermierii au intrat in panica si au cerut biologilor sa afle care e cauza dezastrului. Din aproape in aproape s-a ajuns la concluzia ca toate pasarile fusesera hranite cu turte de arahide provenite de la un singur depozit si ca toate murisera din cauza ca li s-au blocat rinichii. Dupa un timp a fost gasit vinovatul: o ciuperca microscopica. Aceasta se dezvolta in mediile umede si inchise si secreta o substanta toxica pentru organism. Mai mult, toxina nu poate fi distrusa prin fierbere sau prin metabolism. Astfel, un animal care a mancat porumb infectat transmite toxina mai departe la omul care consuma carnea animalului sacrificat. Occidentalii au luat imediat masuri, in sensul ca au dezvoltat o adevarata industrie a depozitarii, diferita pentru fiecare produs in parte. Un astfel de sistem de protectie in alimentatia publica, numit HCCP - de exemplu - a fost preluat de la specialistii NASA, care il inventasera pentru securitatea cosmonautilor. Concomitent au adoptat o serie de masuri legislative care sa protejeze piata alimentara de produsele infectate cu toxina ucigasa. Fenomenul este in continuare studiat de specialistii occidentali, majoritatea tarilor lumii fiind monitorizate din acest punct de vedere, acest lucru producand efecte economice pentru cei ce incalca legislatia securitatii alimentare.