ARMINDENI

"Frunza verde de pelin, / Iata-ne la Armindeni, / Beau mesenii si mananca, / Si de ciuma nu li-e frica!" (veche strigatura populara) Ziua dedicata zeului vegetatiei, protector al vitelor, cailor, holdelor semanate, viilor si livezilor se numeste Armindeni in Transilvania, Banat, Bucovina si Moldova, unde este celebrat la 1 mai, si Sangiorz in Muntenia si Oltenia, unde este praznuit la 23 aprilie. Simbol al abundentei vesnic crescatoare a vegetatiei, Armindeniul este o datina care evoca stravechea credinta in

puterea benefica si protectoare a ramurii inverzite asupra vietii si prosperitatii familiei si a gospodariei acesteia. Obiceiurile specifice acestei zile sunt: - impodobirea cu ramura verde a stalpilor portilor si caselor, a intrarilor in adaposturile vitelor si in alte anexe gospodaresti pentru protectia oamenilor si animalelor de fortele distrugatoare ale spiritelor malefice - implantarea in mijlocul satului, in curte, in tarina, la stana de oi, intre hotare a unei prajini inalte cu ramuri verzi in varf sau chiar a unui arbore intreg curatat pana spre varf de crengi si impodobit cu cununi de flori si spice de grau numit Arminden sua Pomul de Mai - organizarea petrecerilor campenesti, la iarba verde, la padure sau chiar gradina cu iarba verde si pomi infloriti - rostogolirea (tavalitul) prin iarba - spalarea pe maini si pe fata cu roua - purtarea pelinului la palarie, in san, in buzunare, "ca sa fii ferit de rele si sa ai noroc tot anul" - se bea vin pelin rosu "ca sa fii sanatos, puternic si rumen in obraji" - strigarea pe nume a strigoilor pentru a-i impiedica sa fure mana vitelor cu lapte si a holdelor semanate Adus din padure cu o zi inainte de 1 mai, Armindeniul sau Pomul de Mai este asezat in fata casei si lasat acolo pana la seceris, in unele regiuni, sau pana cad frunzele, din lemnul lui facandu–se mai apoi foc pentru a se coace painea din graul nou. "Pomul" infipt in pamant, avand in varf un smoc de verdeata, sugereaza fertilitatea, rodirea, nasterea vietii. De aici si unele sensuri ale traditionalului pom al vietii, prezent de altfel la toate ceremoniile romanesti populare, de la botezul pruncilor, la nunti, pana la inmormantari. In unele sate din Bihor, din tulpina Armindeniului este datina sa se faca lancia (batul) pentru steagul de nunta, iar apoi lancia sa devina "ruda" pentru etalarea stergarelor decorative, in casa noii familii. Armindeniul se serbeaza pentru rodul pamantului, ca sa nu bata grindina, impotriva daunatorilor, pentru sanatatea vitelor. Se spune ca in ajunul acestei zile, pentru ca viforul si grindina sa nu se abata asupra satului, femeile nu lucreaza nici in casa, nici pe camp. In traditia populara, acestei zile i se mai spune si "ziua pelinului" sau "ziua betivilor" si in vechime semnifica inceputul verii agricole. Pentru ca in aceasta zi se sarbatoreste si "ziua boilor", aceste animale nu se folosesc la muncile campului, nerespectarea acestei reguli atragand dupa sine moartea animalelor sau imbolnavirea oamenilor.

DACA...de R.Kipling la aniverarea sa

Dacă eşti calm, cînd toţi se pierd cu firea
În jurul tău, şi spun că-i vina ta;
De crezi în tine, chiar cînd Omenirea
Nu crede, dar îi crezi şi ei cumva;
De ştii s-aştepţi, dar fără tevatură; munca,viata
De nu dezminţi minciuni minţind, ci drept;
De nu răspunzi la ură tot cu ură
Şi nici prea bun nu pari, nici prea-nţelept;

Dacă visezi – dar nu-ţi faci visul astru;
De poţi să speri – dar nu-ţi faci jindul ţel;
De-ntîmpini şi Triumful şi Dezastrul
Mereu senin şi în acelaşi fel;
Dacă suporţi să-ţi vezi vorba sucită
De şarlatani , ce-ţi spurcă al tău rost;
De poţi ca munca vieţii, năruită,
S-o faci de la-nceput precum a fost;

Dacă-ndrăzneşti agonisita-ţi toată
S-o pui, făr’a clipi, pe-un singur zar
Şi, dac-o pierzi, să-ncepi ca prima dată
Făr-să te plîngi cu un oftat măcar;
De ştii, cu nerv, cu inimă, cu vînă,
Drept să rămîi, cînd ele june nu-s,
Şi stai tot dîrz, cînd nu mai e stăpînă
Decît Voinţa ce le ţine sus;

Dacă-ntre Regi ţi-e firea neschimbată
Ca şi-n Mulţime – nu străin de ea;
Amic sau nu, de nu pot să te-abată;
De toţi de-ţi pasă, dar de nimeni prea;
Dacă ţi-e dat, prin clipa zdrobitoare,
Să treci şi s-o întreci, mereu bonom,
atunci: a ta e Lumea asta mare
şi, mai mult, fiul meu: atunci – eşti OM